Geografie

Ciacova este localizată în Câmpia Timişului, pe pârâul Timişul Mort (fostul curs principal al Timişului până la regularizare), la 32 de kilometrii Sud-Vest de municipilul Timişoara, de care este legat atât rutier cât şi feroviar.

Poziţia geografică a localităţilor care aparţin de oraşul Ciacova, limita administrativă a acestuia precum şi comunele vecine. (Sursa : World Imagery Esri, prelucrat în Global Mapper v17.2).

Poziţia geografică a localităţilor care aparţin de oraşul Ciacova, limita administrativă a acestuia precum şi comunele vecine. (Sursa : World Imagery Esri, prelucrat în Global Mapper v17.2).

Unitate de orogen şi de tranziţie, Câmpia de Vest face parte din Depresiunea Panonică, unitate de tranziţie de tip intermontan, plasată între Alpi şi Carpaţi, partea românească stând sub influenţa carpatică; având trei sectoare structurale, în zona localităţii Ciacova (sud de Timişoara), fiind sectorul bănăţean (Posea Gr. 2002).

Câmpia Timişului “se suprapune peste regiunea de subsidenţă şi este o câmpie de acumulare fluviatilă joasă cu caractere clare de divagare. Această caracteristică este reflectată în relief printr-o pantă extrem de redusă, nivelul piezometric ridicat al pânzei freatice, suprafeţe mlăştinoase, văi înmlăştinite şi gârle părăsite”. (F.Grecu, 2010, pag.199).

Altitudinea absolută în zona localităţii Ciacova este de circa 80 de metrii, energia reliefului fiind una foarte redusă, între 0-5 metri.

Sunt prezente microforme de relief, atât pozitive cât şi negative:

  • pozitive: uşoare grinduri largi;
  • negative: numeroase viroage care brăzdează acest teritoriu şi microdepresiuni. Viroagele sunt urmele vechilor afluenţi ai Timişului Mort sau vechi meandre, în prezent părăsite. (Jiva, V.,Berecea,C., 2008).

Relieful antropic.

  • Excavările, acestea s-au concentrat în spaţiile locuite (pentru fundaţii, bazine, pivniţe, subsoluri), în spaţiile agricole (canale de drenaj, irigaţii ), ele implicând în special realizarea de forme negative de relief.
  • Nivelărie se realizează în scopul preluării terenurilor pentru diverse construcţii. Modificări realizate în spaţiul urban pentru locuinţe, clădiri cu destinaţii socio-culturale, sportive. Procesul se realizează atât prin secţionarea formelor pozitive cât şi prin umplerea celor negative.
  • Depunerea de rocă şi alte materiale se realizează în această zonă în special pentru construirea digurilor de protecţie împotriva inundaţiilor, construite de-a lungul Timişului.

Condiţiile climatice

Prin poziţia geografică, arealul oraşului Ciacova face parte din zona de climă temperată, prin altitudine şi relief de tipul climat de câmpie, iar datorită faptului că se situează la sud de Mureş, se află în zona influenţelor submediteraneene.

Hidrografia

Singurul râu care trece prin apropierea localităţii Ciacova este Timişul (care se scurge prin dreptul localităţii Cebza, sat care aparţine de oraşul Ciacova), râu care se încadrează în grupa hidrografică de sud-vest şi ajunge să se verse direct în Dunăre pe teritoriul Serbiei.(Munteanu,R.,1998).

Timişul este un râu alohton, cu izvorul în Munţii Banatului, având o luncă extinsă, debit important în tot timpul anului. În anul 1912, Timişul a provocat inundaţii puternice în special în zona satului Cebza, apele ajungând până la Ciacova, dar oraşul a fost salvat de linia de cale ferată (Burleanu,D., 2015). Până în secolul XVIII terenurile mlăştinoase ocupau suprafeţe foarte mari în această regiune, în urma lucrărilor de desecare, îndiguire şi canalizare terenurile au fost redate agriculturii.

Timişul Mort, care traversează oraşul Ciacova, reprezintă un fost braţ părăsit al Timişului, azi având aspect de canal desecat şi cu mici acumulări de apă din loc în loc.

În zona orasului Ciacova, apele subterane sunt la o adâncime de aproximativ 0,5-1 metru, pe suprafeţele plane pozitive, în cazul perioadelor lungi cu precipitaţii bogate, nivelul freatic se ridică la suprafaţă, rezultând excesul de umiditate (gradul de potabilitate al apelor fiind redus), acest grad de potabilitate fiind scăzut şi din cauza gradului de mineralizare al apelor (peste 1gr/l).

Apele de adâncime, apar în zona localităţii Cebza, sub forma apelor cu caracter termal (temperatura apei fiind cuprinsă între 30 şi 90°C).

Vegetația

Vegetaţia este influenţată în mod hotărâtor de condiţiile climatice, cele orografice, de tipurile şi subtipurile de sol, dar şi de factorii antropici. Din cauza presiunii factorului uman, suprafeţele cu vegetaţie sălbatică, naturală s-au redus foarte mult în ultimul secol în favoarea culturilor agricole.

Vegetaţia caracteristică acestei zone geografice este silvostepa, în alcătuirea ei intrând în special ierburi, iarba câmpului (Agrostis tenuis),paiusul de livada (Festuca pratensis), trifoi (Trifolim) şi pâlcuri de stejar brumăriu, stejar pufos, plopul (Populus nigra), teiul (Tilia cordata), salcamul (Robina pseudoacacia). În zona de luncă a Timişului apar plante iubitoare de umiditate tufe de salcie (Salix alba si Salix fragilis), papura (Typha angustifolia), trestia (Phragmites communis), albastriţa de apa (Myosotis palustrus). (Munteanu,R., 2001).

Solurile

Condiţiile climatice, de rocă şi de relief , au creat în timp, în arealul oraşului Ciacova, următoarele tipuri şi subtipuri de soluri:

  • tipul molisol (cermisoluri, cf. SRTS 2003), subtipul cernoziom gleizat,
  • soluri hidromorfe (hidrosoluri 2003) au o largă răspândire, fiind determinate de excesul de apă şi de nivelul freatic cu poziţie ridicată. În această clasă intră : lăcoviştele, solurile gleice şi pseudogleice,
  • solurile aluviale (aluvisoluri 2003) sunt concentrate în partea de vest a localităţii, în lunca Timişului, fiind folosite pentru culturile legumicole ( Ianoş,G.,Goian.,1995).

Din analiza tipurilor de soluri prezente în această zonă geografică, rezultă că sunt foarte răspândite solurile cu fertilitate crescută, potenţialul agricol fiind deci unul ridicat.

Zonele funcționale

După cum bine se poate observa în harta alăturată, cele mai mari suprafeţe sunt ocupate de terenurile arabile şi de păşuni (suprafeţe destinate agriculturi), zonele industriale ocupând suprafeţe foarte mici, în sudul şi estul Ciacovei.

Din punct de vedere al funcţiei îndeplinite, Ciacova este un oraş agricol deoarece”activităţile rurale concentrează în jur de 50% din valoarea totală a producţiei, serviciile 15-20%, iar populaţia ocupată în domeniul rural 50-60%.(Iordan, 2006).

Zonele funcţionale ale oraşului Ciacova. (Sursa : Landcorine, prelucrat în Global Mapper v17.2).

Zonele funcţionale ale oraşului Ciacova. (Sursa : Landcorine, prelucrat în Global Mapper v17.2).

Material furnizat de prof. Macavei Paul